Paștele este cea mai veche și mai importantă sărbătoare a creștinității, fiind pentru prima dată sărbătorit în jurul anului 1400 înainte de Hristos.
Sărbătoarea Paștelui poate fi asociată cu primavara.
Trezirea naturii la viață simbolizează noua viață pe care creștinii au câștigat-o prin crucificarea și Învierea lui Isus.
Paștele este considerată sărbătoarea bucuriei date de vestea Invierii Mântuitorului.
De Paște, nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, bucuria fiind sentimentul care domină Învierea. Oamenii își pun haine noi, de culori deschise și pregatesc bucate tradiționale .
Una dintre tradițiile străvechi de Paște o reprezinta ouăle vopsite.
Prezența în creștinism a ouălor roșii este una simbolică.
În antichitate, în special la egipteni, oul era simbol al lumii și al eternității, din moment ce forma lui pare a fi una perfectă și fără început.
Pentru iudei, dar și pentru păgâni, ouăle erau simboluri ale creației și ale învierii.
Creștinii, încă de la început, au legat de ouăle roșii simbolismul învierii neamului omenesc prin Mântuitorul Iisus Hristos, dar și pe cel al creării din nou a lumii, culoarea roșie însemnând sângele Domnului curs pe Cruce.
Indiferent de zona geografică sau de religie, Paștele se sărbătorește și se păstrează prin obiceiuri, tradiții dar mai ales în inimile oamenilor.
România
În preajma sărbătorilor de Paște se organizează numeroase festivaluri sau concursuri de ouă încondeiate.
Bătrânii satului spun că te vei întâlni în viața de apoi cu toți oamenii cu care vei ciocni ouă roșii de Paște .
În trecut existau reguli bine stabilite în ceea ce privea ciocnirea ouălor: prima persoană care ciocnea era cea mai bătrâna și de fiecare dată se ciocneau aceleași părți ale oului, fie partea mai ascuțită la ambele, fie cea plată.
La finalul întrecerii, cine reușea să spargă cele mai multe ouă era declarat câștigător.
Pe lângă aceste obiceiuri, care se respectă în toate zonele țării, există o serie de tradiții interesante care încă se respectă în unele sate din Transilvania.
Unul dintre acestea este împodobirea porților fetelor nemăritate cu crenguțe de brad.
Baieții tineri din satele Ardealului obișnuiesc în sâmbăta dinaintea Paștelui să meargă din casă în casă și să pună crenguțe de brad la poarta celor în care locuiesc tinere nemăritate.
Aceștia sunt răsplătiți de fete cu bani sau bucate tradiționale în ziua de Paște.
Probabil cel mai de notorietate obicei este cel din zona Transilvaniei, cunoscut sub numele de „stropit”.
Potrivit acestuia – preluat de la maghiari – băieţii merg în familiile în care există o fată sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum, „ca să nu se veştejească” și să rămână frumoase tot anul.
În prima zi de Paşte există obiceiul de a se purta haine noi în semn de respect pentru această sărbătoare, dar şi pentru ca ea semnifică primenirea trupului şi a sufletului, aşa cum se întâmplă cu întreaga natură odată cu venirea primăverii.
Pentru ziua de Paşte, femeile pregătesc pască.
Ea se frământă din făină, la care se adaugă lapte şi ouă.
Pasca are formă rotundă pentru că, în popor, se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde.
Pe margini se pune un colac împletit în trei, iar la mijloc se face o cruce din aluat, simbolizând crucea pe care a fost răstignit Hristos.
O importanţă foarte mare o au lumânarea şi lumina de la Înviere.
Lumânarea se păstrează şapte ani şi se aprinde în caz de grindină, furtuni sau mari primejdii.
În noaptea Învierii, la miezul nopţii, când oamenii merg la slujbă, aprind lumânări la mormintele celor morţi din neamul lor.
În Bucovina e obiceiul ca, în noaptea Învierii, să se lase luminile aprinse în toată casa şi în curte, ca să fie luminată gospodăria, în cinstea luminii pe care a adus-o Hristos în lume, prin Învierea Sa.
Finlanda
În Finlanda copiii obișnuiesc să se îmbrace ca vrăjitoarele și ies pe străzi cu fețele pictate și cu băsmăluțe pe cap, purtând în mânuțe crengi de salcie împodobite cu pene colorate.
Evident, eforturile lor au un scop precis și dau întotdeauna roade – micuții cerșesc ouă din ciocolată și dulciuri.
O altă tradiție dulce din Finlanda este mämmi, un desert copt din pudră de coajă de portocale, făină de secară și melasă.
Prepararea acestui desert durează ore întregi și trebuie să fie ținut la rece trei sau patru zile înainte să fie servit rece și cu lapte sau frișcă și zahăr.
Mämmi este menționat pentru prima dată în secolul al 16-lea și se presupune că ar fi originar fie din Germania medievală sau Iran.
Polonia
O altă tradiție de Paște neobișnuită există și în Polonia, unde, în a doua zi de Paște, tinerii obișnuiesc să arunce unii în alții cu găleți cu apă sau alte obiecte pe care le au la îndemână.
Tradiția se numește Śmigus-dyngus și, oricât ar părea de ciudată, este preferata adolescenților, deoarece legenda spune că fata care va fi udată se va mărita în acel an.
Ungaria
Stropirea este o tradiție populară și în Ungaria și are loc în a doua zi de Paște, cunoscută și ca lunea îmbăierii.
Băieții stropesc fetele cu parfum sau cu apă parfumată, în joacă.
Pe vremuri, la fel ca în Polonia, tinerii obișnuiau să le toarne pe cap fetelor apă din găleți, dar acum se limitează la parfum.
Oamenii cred că apa are efect purificator, vindecător, dar că aduce și fertilitate.
Cehia
Cehia este una dintre țările care au păstrat vii datinile Pascale care dateaza de mii de ani. Tradiția decorării oualor este cunoscută și în Cehia.
În ziua de Paște, băieții obișnuiesc să le alerge pe tinerele fete și să le atingă cu un manunchi de nuielușe.
Cea de a doua zi de Paste este la fel de importanta precum prima, fiind o zi dedicata vizitelor.
Grecia
În insula Corfu, în dimineața Paștelui are loc tradiționala aruncare a oalelor de lut.
Oamenii ies la geamuri și în balcoane, iar de acolo aruncă vase și alte obiecte din lut direct în stradă.
Se spune că obiceiul provine de la venețieni, care, de Anul Nou, obișnuiau să arunce obiectele vechi din casă.
O altă variantă spune că, de fapt, acesta este un mod de a ura bun-venit primăverii, simbolizând noile culturi, ce vor fi adunate în ghivece noi.
Spania
În Vinerea Mare, în orașul mediaval spaniol Verges are loc tradiționalul dans al morților, denumit „dansa de la mort’.
Pentru a reda scena Patimilor lui Christos, toți locuitorii se îmbracă în schelete și ies pe străzi, la paradă.
Procesiunea se încheie cu hoarde înspăimântătoare de schelete ce cară urne cu cenușă.
Macabrul dans începe la miezul nopții și ține până spre dimineață.
Irlanda
În Irlanda, tradiția spune că în ziua de Paște oamenii trebuie să danseze pe strazi pentru a primi prajitura tradițională.
Mâncarea tradițională de Paște este supa de praz și friptura de miel.
Vinerea Mare este zi de post negru și oamenii obișnuiesc să umble desculți.
Franța
În centrul orașului Haux din Franța, sunt folosite peste 5000 ouă pentru a face o omletă imensă în a doua zi de Paști și sunt invitați peste 1000 de oameni la degustarea omletei tradiționale.
Această tradiție este cunoscută de peste 30 ani.
Germania
Sărbătorile de Paște încep în Germania în joia sfântă, așa numita Gründonnerstag și potrivit acestei tradiții, în această zi se pot mânca doar lucruri verzi.
Iar o mâncare specifică pentru această zi este supa din 7 verdețuri, respectiv măcriș, păpădie, arpagic, pătrunjel, praz, spanac și creson.
Ca desert, tradiționale sunt o mulțime de ouă de ciocolată, dar și Osterlamm, o prăjitură în formă de miel cu zahăr pudră. Acest desert este popular și în Alsacia.
O altă tradiție din această țară este decorarea pomilor cu ouă colorate, care înfrumusețează grădinile și străzile și anunță sosirea primăverii.
Israel
La Ierusalim, orașul în care se presupune că a fost crucificat Iisus, în Vinerea Mare, creștinii obișnuiesc să meargă pe același drum pe care l-a parcurs Cristos în ziua în care a fost crucificat.
În amintirea acelui moment, mulți creștini obișnuiesc să ducă în spate o cruce, la fel ca Mântuitorul.
Iar în ziua Paștelui, credincioșii merg la slujbă în grădina în care se presupune că a fost înmormântat trupul lui Cristos.
Argentina
În Argentina, dupa ce curățenia în casă este terminată, se organizează un carnaval.
Se servesc doua bauturi traditionale numite aloja si chica, iar oamenii poarta palarii si costume.
Busuiocul are un rol foarte important deoarece se consideră că acesta îndepărtează spiritele rele.
China
Conform traditiei, chinezii obișnuiesc să ofere ouă cadou, ouăle fiind elemente sacre ale Sărbătorilor Pascale.
Acestea reprezintă primăvara și fertilitatea, iar tradiția înroșirii ouălor pe teritoriul Chinei datează de peste 3000 de ani, acestea fiind înroșite în timpul festivalurilor de primavară.
Tradiții și obiceiuri sunt peste tot în lume, iar bucuria vine din lucruri mărunte!
Însă liniștea vine din suflet, iar lumina din inima fiecăruia!
